E proyecto “Agrifund”, ehecuta pa Qredits Aruba, ta marcando un caminda revolucionario pa agricultura na Aruba, introduciendo “Agriloan” como un medio pa fortalece y diversifica e sector.

Qredits Aruba hunto cu Ministerio di Asuntonan Economico, Comunicacion y Desaroyo Sostenibel, mr. Geoffrey Wever, cu sosten di Ministerio di Transporte, Integridad, Naturalesa y Asuntonan di Adulto Mayor, Ursell Arends, a lansa e proyecto aki pa complementa e “Agrifund” y duna guia pa sigui enforsa empresarialismo den e sector di agricultura. Un iniciativa cu ta haciendo un diferencia grandi na e bida di e agricultornan local y e futuro prometedor cu e ta creando pa agricultura na Aruba. Un aña despues di a cuminsa oficialmente cu e proyecto aki, Nathaly Harms di Qredits Aruba ta repasa e inicio, logro y vision pa futuro.

“E producto financiero “Agriloan” a wordo introduci pa por sostene (futuro) empresarionan cu e necesidad pa acceso na financiamento y guia den e industria di agricultura. Esaki lo duna un empuhe pa sigui desaroya den e sector di agricultura na Aruba por medio di innovacion, diversificacion, seguridad di alimentacion, y creacion di cuponan di trabou.”

Nathaly Harms
Branch Manager Qredits Aruba

“Agriloan” ta un prestamo comercial te cu Afl. 200.000 pa empresarionan nobo of existente den e sector di agricultura na Aruba. E prestamo comercial ta wordo ofreci na un interes reduci di 2% p’asina e agricultornan por haci e inversionnan necesario. E producto financiero aki lo yuda agricultornan comercial supera un di e retonan mas grandi den e sector, cu ta acceso na financiamento adecua pa e sector di agricultura. E tasa reduci di 2% ta adecua pa e sector di agricultura cu ta un sector cu risiconan significante y tambe cu tin necesidadnan y desafionan specifico cu e sector ta exigi. Aki por pensa riba e suma di inversion rekeri substancial pa cuminsa of expande, uso di tecnologia y innovacion, ciclo di produccion y risico di clima. Alabes, un interes reduci ta beneficia agricultornan comercial cu un rebaho di e gasto di financiamento, cu ta resulta na mas fluho di caha pa e negoshi.

Un individuo of un “hobby farmer” por tin diferente motivacion pa envolve su mes den agricultura, por ehempel pasion pa cultiva, tradicion cu a wordo pasa di generacion pa generacion di famia, seguridad di alimentacion, of oportunidad pa genera entrada (adicional).
Mescos cu tur empresario, e agricultor comercial tin un pasion pa locual cu e ta haci, e tin un vision concreto pa futuro, y ta tuma risiconan pa su propio negoshi.
Na inicio di aña 2023 a lansa e programa educacional “AGRI Business Academy” pa stimula empresarialismo den e sector aki.

“Na maart 2023, Qredits Aruba conhuntamente cu Ministerio di Asuntonan Economico, Comunicacion y Desaroyo Sostenibel, cu sosten di Ministerio di Transporte, Integridad, Naturalesa y Asuntonan di Adulto Mayor, a anuncia e inicio di e proyecto “Agrifund” y e producto financiero nobo, “Agriloan”, a wordo lansa oficialmente.
A tuma dos aña di colaboracion y trabou di parti ambos Qredits Aruba y Gobierno di Aruba pa logra realisa e “Agrifund”. Pa por a logra incorpora e “Agrifund” a identifica Banco Arubano di Desaroyo N.V., un empresa bieu di cual Gobierno di Aruba tabata e unico accionista cu pa añanan tabata inactivo y tabatin derecho riba un suma di mas o menos Afl. 1.200.000 como e manera apropia pa yega na e “Agrifund”. Despues di un proceso largo, a haya acceso bek na e suma di mas o menos Afl. 1.200.000 y a converti Banco Arubano di Desaroyo N.V. den un empresa “Aruba Agri Development Corporation N.V.”, cu su meta pa stimula agricultura comercial na Aruba.”

Qredits Aruba ta sostene empresarionan den e sector di agricultura por medio di sesionnan di “coaching”, unda cu nos expertonan local ta ofrece conseho personalisa, yudando empresarionan den e sector aki optimalisa nan operacionnan pa un crecemento sostenibel. Qredits Aruba tambe ta ofrece “workshops” cu ta cubri e topiconan cu ta relevante pa e sector aki por ehemplo “Marketing”, “Sales, Distribution Channels”, “Tax”, “Administration”, “Personal Effectiveness”, etc. Ademas, “AGRI Business Academy” ta un programa educacional esencial, cu ta ekipa participantenan cu conocemento y habilidadnan pa ta exitoso den e industria di agricultura. Por medio di un curriculum structura, participantenan ta haya entendimento tocante diferente aspecto di maneho di negoshi den e sector di agricultura.

E proyecto di “Agrifund”, ta un iniciativa cu e meta pa revitalisa y duna un empuhe den e desaoroyo di e sector di Agricultura na Aruba. Por medio di financiamento accesibel, Qredits Aruba su “Agriloan” y tambe e programa educacional “AGRI Business Academy”, agricultornan ta bon ekipa cu e recursonan pa haci e inversionnan necesario den infrastructura, tecnologia y educacion. Cu esaki, agricultornan di awe ta wordo mira como empresarionan innovativo, haciendo uso di tecnologia avansa y practicanan sostenibel pa maximalisa productividad y rendabilidad.

Na Aruba, e clima y acceso na tereno ta presenta desafionan pa e agricultor tradicional.
Sinembargo, awendia e agricultor comercial tin diferente alternativa pa metodonan innovativo manera sistema “Hydroponics” y “Aquaponics” cu ta ofrece maneranan eficiente cu ambiente controla pa cultiva diferente tipo di berdura y fruta. Aki por pensa riba lechuga, tomati y tambe diferente variedad di “micro-greens”. Na Aruba tambe ta cultiva “mushrooms” y “strawberry” usando diferente technica di “indoor farming”, pues e posibilidadnan di cultiva diferente tipo di fruta y berdura ta significante, asta den e clima di Aruba.

Cu e introduccion di “Agrifund”, compaña cu e sosten y guia den e area empresarial, Qredits Aruba ta visualisa un desaroyo positivo den e sector di Agricultura cu lo tin un impacto significante riba Agricultura como un posibel pilar economico di Aruba. Qredits Aruba lo desea di mira diversificacion y innovacion como aspecto fundamental den e desaroyo aki.