Kleuterklas ta casi semper asocia cu docentenan muher. Pero na Arco Iris Kleuterschool, un di e voz nan cu ta guia un grupo di mucha chikito ta di un voz masculino; Meneer Nathan Ricardo Felix Winterdal. Cu su 28 aña, Nathan ta carga su titulo di Meester di un kleuter klas cu orguyo tur dia, formando e generacion di mañan riba fundeshi di amor y disciplina. Eherciendo un profesion domina pa “juffrouw”, Nathan ta desafia expectativa y ta crea un espacio unda siña ta alegria, curiosidad y inspiracion.
Naci y lanta den Rooi Koochi (Savaneta) y un poco den Dakota, Nathan ta conta cu el a crece den un famia humilde pero yen di competencia sano, amor y felicidad. “Mi recuerdo faborito tabata e game nights cu famia. E union ey a marca mi pa semper,” e ta conta.
Den su infancia, Nathan no a haya un maestro cu a cambia su bida. Pero ora el a yega Colegio Pariba, el a topa meneer Kenny Meyers, docente di Historia. “Semper el a duna les cu zjeito unda bo ta bay feliz den su klas pa haya les. Su lesnan tabata haci nos feliz di ta den klas. El a reinspira mi amor pa siña y a confirma mi deseo pa bira maestro,” Nathan ta bisa.
Pakico un maestro di kleuter?
“Mi a scoge e carera aki paso e ta mi amor y pasion desde cu mi tabata un mucha. Mi a bira un maestro di un scol preparatorio paso mi kier yuda tur mucha descrubi e amor di siña for di un edad chikito. Na e edad aki, tur logro chikito ta asina significante pa nan y mi ta sinti un satisfaccion cu ami a yuda nan e momento aki. Mi kier crea un ambiente unda nan ta sinti e amor, seguridad propio y sinti nan mes sigur den mi klas p’asina nos crea un fundeshi fuerte pa resto di nan bida.”
Si bo bay un klas di Nathan, bo lo ripara e energia inmediato. E ta describi su estilo como creativo, hyper y fun. “Muchanan ta manera spons. Pakico no hiba nan mas leu cu e meta oficial?” Den su klas, e alfabet ta keda siña hasta den sign language, tablets ta uza pa educational games, y ciencia ta bira un aventura di tuma na man. “Ciencia ta mi les favorito. Esaki ta uni tur cos: idioma, matematica, musica y nan ta siña di e bida diario. Mi ta haci uzo di tecnologia den les door di laga e muchanan interactua cu tablet den klas cu educational games, 1 bes cada 2 siman pa 30 pa 45 minuut. E les ta interactivo y muchanan ta siña mas hopi ora nan ta involvi cu e les.”
“Mi ta logra incorpora e mayornan den educacion di nan yiu door di crea un relacion habri cu nan, unda nan semper por acerca mi cu pregunta, duda of preocupacion. Mi ta sigura pa scucha kico nan mester y hasta tur siman mi ta manda un PowerPoint cu e lesnan di e siman pa nan por practica na cas. Si mi nota c’un mucha mester extra guia, mi ta comunica cu e mayor y duna tips con por yuda pa mehora.”
Nathan ta recorda un studiante, Kijanu Bremo, cu durante tema di espacio a mustra un pasion inespera. “Mi a siñ’e tocante nos sistema solar y su curiosidad a sigui crece. El a sigui puntra te yega na bisa cu kier bira astronauta. Esaki a mustra mi loke nos rol ta: planta un simiya cu por cambia futuro.”
Ta imposibel pa Nathan no mira e dobbel standard como un docente masculino. “Como un maestro den scol preparatorio tin un otro bista riba mi, paso den bista di sociedad e no ta normal pa un maestro di kleuter ta homber. Por ehempel un mucha por brasa un juffrouw nada no ta pasa, pero alcontrario por wordo bira malo. Sintamento den scochi ta un otro ehempel pa e dobbel standard aki. Na mesun momento na final di dia, mi ta bin traha pa e muchanan. Mi ta haci mi maximo esfuerso pa duna e enseñansa cu e mucha mester. Clear boundaries ta importante. For di principio mi ta bisa kico mi ta tolera y kico no. Ami ta crea un ambiente unda e muchanan ta sinti nan mes sigur den klas pa siña y explora. Nan ta siña norma y balor pa sa kico mag y kico no mag.”
“Tin hopi mucha sin un vader figuur na cas,” Nathan ta bisa serio. “Un maestro homber por yuda yena e gap ey. Nos ta duna nan direccion, cariño y apoyo cu nan ta falta. Mi kier pa nan siña y sinti cu mi ta kere den nan.”
Nathan ta realista riba online of homeschooling. “Si nan ta cumpli cu tur meta, e ta algo bon. Pero e parti social y emocional ta keda falta. Un scol ta mas cu solamente letra y number; ta un entrenamiento pa bida.” E ta nota tambe un cambio grandi: muchanan ta crece den un mundo digital. “Esaki ta exigi cu nos como maestro tin cu keda innova. Mi ta usa tablets cu educational games regularmente, pero tambe ta mustra nan cu tecnologia mester keda uza cu criterio.”
Como educador nos tambe ta haci uzo di CHATGPT of AI den nos educacion. E ta un bon herment pa yuda nos haya idea pa les nobo y innovativo, pero nan mesun momento si bo mes no ta investiga y purba algo riba bo mes bo no ta siña cos nobo.
“Docente no ta bon paga.
Nos trabou no ta solamente di 7:30 pa 3:30pm. Ainda nos mester bay cas kijk na prueba, traha plan di siman nobo, crea material nobo pa les, planea diferente actividad y mas cos.
Pa colmo, un maestro homber hoben ta keda paga menos c’un colega mas bieu cu e mesun experiencia. Esaki no ta husto. Por ehempel ora ami a caba scol mi tabatin 24 aña y tabata cobra hopi menos placa compara c’un colega cu ta mas bieu cu mi pero nos a caba e mesun aña. Simplemente paso e tabatin un edad mas halto cu mi e tabata cobra mas, aunke nos tabata haci e mesun trabou pero e pago no ta igual."
“Gobierno no por duna incentivo of motiva hende pa scoge e carera di maestro. E mester ta algo cu ta bin for di nan mes. Si no, nan ta drenta enseñansa pa un motibo robes of forsa y no lo duna e muchanan e enseñansa cu nan merece."
Su propuesta? “Hisa salario y inverti mas den enseñanza. Asina por sostene y motiva e maestronan cu nos tin.”
“Aki 10 aña mi ta wak mi mes mas sabi, cu mesun dedicacion. Como maestro, nos nunca ta para di siña. Mi meta ta bira cabesante suplente, pero semper cu mesun energia.”
“Un bon maestro no ta esun cu duna tur contesta, pero esun cu ta inspira studiante pa haci e pregunta corecto.”




